Ți-ai încuiat vreodată bicicleta la un stâlp, pentru ca mai târziu să uiți combinația? Este un pic ca și cum ar fi criptarea. Aveți ceva ce puteți debloca dacă aveți cheia potrivită.
Acum imaginați-vă că spargeți acel lacăt în bucăți de nerecunoscut. Aceasta este hashing. Nu poți să o pui la loc, indiferent de ce se întâmplă.
Să explorăm criptarea vs. hashing, să le descifrăm diferențele și să înțelegem de ce sunt esențiale în lumea noastră bazată pe tehnologie. Pregătește-te, ești pe cale să devii un expert în securitate cibernetică.
Cuprins
Ce este criptarea?
Ați auzit probabil de criptare, dar ce este mai exact? Pur și simplu, este vorba de convertirea datelor într-un cod pentru a preveni accesul neautorizat, dar este vorba de mult mai mult decât atât.
Criptarea este o tehnică complexă și esențială care utilizează algoritmi pentru a transforma informațiile într-un format ilizibil, asigurând confidențialitatea datelor în timpul transmiterii sau stocării.
În următoarele secțiuni, vom explica modul în care funcționează criptarea, vom explora algoritmii utilizați în mod obișnuit și vom oferi exemple din lumea reală pentru a vă ajuta să înțelegeți aplicațiile sale practice.
Cum funcționează criptarea?
Criptarea este ca un seif sigur pentru informațiile dumneavoastră digitale. Atunci când trimiteți date online, fie că este vorba de un mesaj sau de detalii personale, criptarea le transformă într-un cod aproape imposibil de descifrat de către părțile neautorizate.
Este un sistem criptografic sofisticat, care garantează că numai destinatarul vizat poate înțelege informațiile.
Imaginați-vă că faceți cumpărături online sau că vă verificați contul bancar. Când vedeți “https” în adresa site-ului web, acesta este semnalul că este vorba de criptare. Aceasta indică faptul că datele dvs. sunt amestecate într-un cod secret în timp ce călătoresc între dispozitivul dvs. și serverul site-ului web. Chiar dacă cineva încearcă să intercepteze aceste date, tot ce va obține sunt șiruri de caractere aleatorii.
Iată cum se desfășoară pas cu pas procesul de criptare pe internet:
- Utilizatorul se conectează la un site web: Atunci când vizitați un site web securizat (URL-ul începe cu “https://”), browserul dvs. solicită serverului site-ului să stabilească o conexiune securizată.
- Serverul trimite cheia sa publică: Serverul site-ului web răspunde prin trimiterea cheii sale publice către browserul dumneavoastră.
- Browserul verifică certificatul: Serverul furnizează, de asemenea, un certificat digital, pe care browserul dumneavoastră îl verifică pentru a se asigura că este legitim.
- Browserul generează o cheie de sesiune: Browserul creează o cheie simetrică aleatorie (cheie de sesiune) pentru această sesiune specifică.
- Criptarea cu cheia publică: Browserul criptează cheia de sesiune cu cheia publică a serverului și o trimite înapoi la server.
- Serverul decriptează cheia de sesiune: Serverul utilizează cheia sa privată pentru a decripta cheia de sesiune.
- Conexiune securizată stabilită: Acum, atât browserul dumneavoastră, cât și serverul au aceeași cheie de sesiune pentru această sesiune și o folosesc pentru a cripta și decripta datele schimbate în timpul vizitei dumneavoastră pe site.
- Transfer de date securizat: Toate datele transmise între browserul dumneavoastră și server sunt criptate cu ajutorul cheii de sesiune, asigurând confidențialitatea și integritatea informațiilor.
Care sunt cei mai comuni algoritmi de criptare?
Criptarea utilizează proceduri sau reguli matematice cunoscute sub numele de algoritmi de criptare pentru a converti textul simplu în text cifrat. Diversitatea algoritmilor de criptare rezultă din necesitatea de a răspunde unor cerințe de securitate diferite.
The algoritmul de criptare simetrică este unul popular. Utilizează aceeași cheie secretă atât pentru criptare, cât și pentru decriptare, asigurând un proces simplu.
Doi dintre cei mai comuni algoritmi de criptare simetrică sunt Data Encryption Standard (DES) și Advanced Encryption Standard (AES). DES, deși învechit, a fost cândva o metodă răspândită de criptare a datelor. Pe de altă parte, AES este în prezent standardul industriei, adoptat pe scară largă pentru robustețea sa împotriva atacurilor.
RSA (Rivest-Shamir-Adleman) este un alt algoritm de criptare asimetrică cu cheie publică utilizat pe scară largă. Acesta utilizează o pereche de chei: o cheie publică pentru criptare și o cheie privată pentru decriptare. Mesajele criptate cu cheia publică pot fi decriptate numai cu cheia privată corespunzătoare și invers.
Am scris deja un ghid cuprinzător despre algoritmii de criptare. Consultați-o pentru o prezentare detaliată.
Care sunt câteva exemple de criptare?
Fie că trimiteți mesaje, efectuați tranzacții online sau stocați date, trebuie să criptați informațiile în spațiul digital actual. Iată câteva exemple practice de criptare în acțiune:
- Comunicare securizată (criptare cu cheie publică): Criptarea asimetrică, cu cheile sale publică și privată, este utilizată în mod obișnuit în aplicațiile de mesagerie, serviciile de e-mail și platformele de comunicare online pentru a cripta datele și a proteja confidențialitatea utilizatorului.
- Servicii bancare online (criptare SSL/TLS): Atunci când vă accesați contul bancar sau efectuați tranzacții online, criptarea asigură securitatea informațiilor dumneavoastră financiare, cum ar fi numerele de cont și detaliile tranzacțiilor.
- Rețele private virtuale (VPN) (tunelizare și criptare a datelor): VPN-urile utilizează o combinație de protocoale de tunelare (cum ar fi IPSec sau OpenVPN) pentru o comunicare sigură și criptare pentru a proteja datele în timpul tranzitului.
- Stocarea fișierelor și serviciile cloud (criptare AES): Standardul de criptare avansată, cu cheia sa unică de criptare, este utilizat în mod obișnuit pentru integritatea fișierelor și a datelor stocate în cloud.
- Comunicații guvernamentale și militare (AES, RSA etc.): Agențiile guvernamentale precum NSA (National Security Agency) și comunicațiile militare implică adesea mai multe metode de criptare, inclusiv RSA și alți algoritmi sofisticați. Aceste tehnologii protejează informațiile sensibile și comunicațiile esențiale pentru securitatea națională.
Aceste exemple vă ajută să înțelegeți rolul esențial pe care îl joacă criptarea în integritatea și protecția datelor. Acum, să ne îndreptăm atenția către hashing.
Ce este Hashing?
Hashing este un proces de conversie a datelor de intrare distincte (sau “mesaj”) de dimensiuni arbitrare într-un șir de caractere de dimensiuni fixe, care este de obicei o secvență de numere și litere. Rezultatul, denumit în mod obișnuit valoare hash sau cod hash, este generat de o funcție hash. Funcțiile hash sunt concepute pentru a fi rapide și eficiente și ar trebui să producă valori hash unice pentru diferite intrări.
Cum funcționează hashing-ul?
Să descompunem conceptul de hashing în termeni simpli
În primul rând, selectați un algoritm de hashing adecvat, cum ar fi SHA-256 sau MD5. Apoi, dezvoltați o funcție hash. Funcția hash va transforma datele de intrare într-o valoare hash de lungime fixă.
Acum, să luăm datele de care aveți nevoie pentru a face hash. Poate fi o parolă, un document sau orice altă informație și se aplică funcția hash la datele de intrare. Funcția hash procesează datele, creând la ieșire o valoare hash unică.
Rezultatul funcției hash este valoarea hash, un șir de caractere, de obicei în format hexazecimal, cu o lungime constantă. Hashing-ul acelorași date de intrare folosind același algoritm și aceeași funcție hash va produce în mod constant aceeași valoare hash. Această proprietate deterministă asigură predictibilitatea.
Chiar și o mică modificare a datelor de intrare duce la o valoare hash substanțial diferită. Această caracteristică asigură unicitatea între codurile hash pentru diferite seturi de date.
Codurile de hashing servesc ca identificatori unici, permițând comparații eficiente între calculatoare pentru a determina dacă datele sunt identice sau diferite.
Funcția produce o valoare hash cu o lungime fixă, indiferent de dimensiunea datelor de intrare. Acest format standardizat simplifică procesele de stocare și comparare.
În anumite scenarii, puteți utiliza sume hash, o formă specializată de valoare hash, pentru a oferi un rezumat condensat al unor seturi de date extinse.
Care sunt cei mai comuni algoritmi de hashing?
Algoritmii de hashing sunt mereu prezenți în informatică și criptografie în diverse scopuri, inclusiv verificarea integrității datelor, stocarea parolelor și semnăturile digitale. Iată câțiva dintre cei mai comuni algoritmi de hashing:
- MD5 (Message Digest Algorithm 5): MD5 produce o valoare hash de 128 de biți, reprezentată de obicei printr-un număr hexazecimal de 32 de caractere. Cu toate acestea, MD5 este considerat ca fiind rupt din punct de vedere criptografic și nepotrivit pentru utilizare ulterioară din cauza vulnerabilităților care permit atacuri de coliziune.
- SHA-1 (Secure Hash Algorithm 1): SHA-1 produce o valoare hash de 160 de biți. La fel ca MD5, SHA-1 este considerat slab și vulnerabil la diverse atacuri, fiind în prezent învechit.
- SHA-256, SHA-384 și SHA-512: parte a familiei SHA-2 și sunt considerați mult mai siguri decât MD5 și SHA-1, SHA-256 produce un hash pe 256 de biți și este algoritmul standard de hashing utilizat în prezent pentru semnăturile digitale și generarea de certificate.
- SHA-3 (Secure Hash Algorithm 3): Acest ultim algoritm SHA oferă o structură internă diferită de cea a algoritmului SHA-2 și oferă un set de funcții hash cu dimensiuni de ieșire diferite.
- Whirlpool: Whirlpool este o funcție hash care produce o valoare hash de 512 biți. Nu este utilizat pe scară largă ca alți algoritmi, dar este considerat sigur.
Care sunt câteva exemple de hashing?
- În cadrul verificării integrității datelor, hashing-ul asigură că datele nu au fost falsificate. Înainte de transmitere sau stocare, valoarea hash a datelor originale (suma de control) este calculată și trimisă împreună cu datele. În momentul recuperării, hash-ul este recalculat și comparat, verificându-se integritatea datelor.
- Pentru stocarea parolelor, hashing-ul adaugă un nivel de securitate prin stocarea valorilor hash ale parolelor în locul parolelor propriu-zise. În timpul conectării, parola introdusă este criptată și comparată cu hash-ul stocat, minimizând riscurile în cazul unei încălcări a datelor.
- Semnăturile digitale utilizează hashing pentru a crea un hash al unui mesaj sau document, care este apoi criptat cu o cheie privată. Destinatarii pot verifica autenticitatea utilizând cheia publică a expeditorului.
- Memoria cache sto chează rezultatele calculate anterior pentru o recuperare rapidă, utilizând valori hash ca chei. Acest lucru optimizează performanța, deoarece memoria cache este consultată folosind valoarea hash atunci când o nouă cerere se potrivește cu o intrare anterioară.
- În cele din urmă, în blockchain, fiecare bloc conține un hash al blocului anterior, formând un lanț neîntrerupt. Acest design asigură rezistența la manipulare, deoarece modificarea unui bloc necesită modificarea tuturor blocurilor ulterioare.
Acum, să vedem în ce fel diferă hashing-ul de criptare.
Care este diferența dintre criptare și hashing?
Atunci când se compară hashing-ul și criptarea, principala diferență constă în reversibilitatea procesului.
Criptarea codifică datele în așa fel încât numai părțile autorizate să le poată citi. Acesta utilizează un algoritm și o cheie pentru a transforma textul în clar în text cifrat. Este important de menționat că acest proces este reversibil – având cheia corectă, puteți decripta textul cifrat înapoi în text în clar.
Criptarea este utilizată atunci când informațiile stocate trebuie să fie recuperate în forma lor originală, cum ar fi atunci când trimiteți e-mailuri sensibile sau stocați fișiere confidențiale.
Pe de altă parte, hashing-ul este o funcție unidirecțională. Acesta primește o intrare și returnează un șir de octeți de dimensiune fixă, de obicei un compendiu. Spre deosebire de criptare, hashing-ul nu necesită o cheie, iar procesul este ireversibil.
Nu vă puteți recupera mesajul original din valoarea hash. Atunci când introduceți parola, sistemul o procesează și compară rezultatul cu hash-ul stocat. Dacă acestea se potrivesc, vi se acordă accesul.
La criptare, o mică modificare a textului în clar are ca rezultat un text cifrat semnificativ diferit. Dar, în cazul hashing-ului, chiar și o mică modificare a datelor de intrare va genera un hash complet diferit. Această proprietate, cunoscută sub numele de “efect de avalanșă”, sporește securitatea împotriva atacurilor.
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
Este hashing-ul mai bun decât criptarea?
Hashing-ul nu este în mod inerent mai bun sau mai rău decât criptarea; servește unor scopuri diferite. Hashing-ul este utilizat în principal pentru verificarea integrității datelor, în timp ce criptarea se concentrează pe securizarea informațiilor pentru confidențialitate.
Este hashing-ul același lucru cu criptarea?
Hashing vs. criptare sunt ambele tehnici criptografice. Hashing transformă datele într-un șir de valori de lungime fixă pentru sarcini precum verificarea integrității datelor, în timp ce criptarea securizează datele sensibile prin transformări reversibile.
De ce este hashing-ul ireversibil?
Hashing-ul este ireversibil, deoarece condensează datele într-un șir de dimensiuni fixe, eliminând posibilitatea de recuperare.
Pot fi criptate datele hash?
Nu, datele hash nu pot fi criptate. Hashing este un proces unidirecțional care transformă ireversibil datele, ceea ce îl face nepotrivit pentru criptare.
Se mai folosește Hashing?
Da, hashing-ul este încă utilizat pe scară largă, în special pentru sarcini precum stocarea parolelor și semnăturile digitale.
Când să folosiți criptarea vs Hashing?
Utilizați criptarea atunci când trebuie să protejați datele cu intenția de a le decripta ulterior și utilizați hashing-ul atunci când doriți să stocați și să verificați datele în siguranță, fără posibilitatea de a le inversa.
Criptare vs Hashing vs Codificare – Care este diferența?
Criptarea transformă datele cu ajutorul unei chei, făcându-le ilizibile pentru utilizatorii neautorizați. Este reversibil cu cheia potrivită. Hashing generează un hash de mărime fixă din datele de intrare, oferind o amprentă unică. Este unidirecțional și nu este reversibil. Codificarea convertește datele pentru compatibilitate, dar este ușor reversibilă, servind în scopuri de formatare, nu de securitate.
Concluzie
Pe scurt, securitatea datelor se bazează pe o combinație de criptare și hashing. Criptarea păstrează confidențialitatea, făcând ca datele să poată fi citite cu ajutorul cheii potrivite. Hashing-ul asigură integritatea prin crearea de coduri ireversibile, astfel încât datele originale rămân în siguranță.
Gândiți-vă că este ca și cum ați folosi parolele hashing pentru protecție și criptarea pentru a păstra datele sensibile în siguranță în timpul transferului sau stocării. Combinarea acestor metode asigură securitatea datelor sensibile pe internetul în continuă schimbare.
Economisește 10% la certificatele SSL în momentul plasării comenzii!
Eliberare rapidă, criptare puternică, încredere în browser de 99,99%, suport dedicat și garanție de returnare a banilor în 25 de zile. Codul cuponului: SAVE10
